Bariere în comunicare

Bariere în comunicare

Și tu probabil ai nevoie să-ți organizezi activitatea astfel încât să obții rezultatele setate, dar cum pui problema când nu poți să respecți deadline-ul sau cum ceri ajutor când știi că ceilalți sunt la fel de ocupați ca tine? Află răspunsul în articol!

Atunci când suntem obosiți, supărați, când avem multe lucruri de făcut și timpul pare că nu este de partea noastră, poate fi dificil să ne păstrăm calmul și să comunicăm eficient. Dacă încercăm, totuși, să conștientizăm acest lucru și să optăm din start pentru metoda corectă de comunicare, atunci vom descoperi cât de mult ne pot ajuta tonul și cuvintele potrivite.

Cel mai eficient stil de comunicare

Există trei stiluri principale de comunicare: cel asertiv, cel nonasertiv și cel agresiv.

Stilul de comunicare asertiv presupune să îți expui punctul de vedere într-un mod empatic, ținând seama de perspectiva interlocutorului tău.

Stilul de comunicare nonasertiv presupune să aderi la punctul de vedere al interlocutorului, fără a-ți conștientiza sau exprima propria perspectivă.

Iar stilul de comunicare agresiv implică să-ți impui propriul punct de vedere, fără a ține seama de perspectiva persoanei cu care comunici.

Cu siguranță fiecare dintre noi putem avea momente în care suntem mai degrabă nonasertivi sau dimpotrivă, agresivi, însă este important să conștientizăm acele situații și să depunem un efort pentru a fi asertivi în relațiile interpersonale.

Descoperă în continuare cele mai comune bariere în comunicare cu care se confruntă oamenii în această perioadă, dar și cum să le înlături.

Bariere în comunicare și soluțiile lor


  1. Lipsa conștientizării propriilor nevoi 

Dacă nu ești conștient(ă) de lucrurile de care ai nevoie există riscul să încerci uneori, fără a-ți da seama, să preiei din nevoile și obiectivele celor din jur.

De exemplu, dacă tu ai o perioadă aglomerată la birou și nu îți dai seama că ai nevoie de un moment de pauză, există riscul să nu iei în calcul faptul că ai sarcini pe care le poți delega. În mod similar, dacă un coleg îți solicită ajutorul, s-ar putea să accepți să i-l oferi fără niciun fel de analiză, descoperind de abia ulterior că ai preluat mai mult decât poți duce.

Efectul unei astfel de situații poate consta în frustrare și în crearea unei atmosfere tensionate la locul de muncă. Dacă, în schimb, îți iei suficient timp ca să-ți analizezi propria încărcătură și le explici și celorlalți situația în care te afli, există șanse mai mari să găsești ajutorul de care ai nevoie sau să poți amâna deadline-ul atât cât ai nevoie.


  1. Dificultatea de a refuza

Chiar dacă ești conștient(ă) de faptul că ai agenda cu obiective plină, s-ar putea să îți fie greu să spui „nu”, iar asta poate duce către ineficiență. În perioade aglomerate poți să îți spui că îi vei ajuta pe ceilalți, că manageri vor aprecia efortul tău suplimentar sau că vei avea multe de învățat. De cele mai multe ori însă, munca suplimentară va avea alt efect.

S-ar putea să te simți insuficient de productiv(ă) sau nedreptățit(ă) pentru faptul că cei din jur nu țin cont de toate celelalte lucruri pe care le ai de făcut. De fapt, fiecare dintre noi se concentrează pe propriile obiective și este responsabilitatea noastră să îi informăm pe ceilalți atunci când avem nevoie de ajutor sau când nu avem resursele necesare pentru a-i ajuta pe alții la rândul nostru.


  1. Lipsa de empatie

Atunci când relaționăm cu alții este esențial să avem deschiderea de a înțelege situațiile și din perspectiva persoanei cu care comunicăm.

Cu siguranță prioritățile noastre sunt importante, însă dacă nu valorizăm și nevoile oamenilor din echipa din care facem parte, riscăm să ne auto-excludem fără să ne dăm seama. Așadar, înainte de a reacționa, gândește-te și la ce simte/crede celălalt.

1.

Dificultăți în a asculta

    Probabil îți este familiar conceptul de ascultare activă, care presupune să facem mai mult decât să auzim ce spune persoana cu care comunicăm, și anume, să înțelegem cât mai exact ce vrea să ne transmită.

    Un exercițiu util în dezvoltarea capacității de a asculta într-un mod autentic este să renunțăm în mod conștient la a ne susține insistent propriul punct de vedere și la a ne pregăti replica. Pe măsură ce ascultăm ceea ce ni se transmite este foarte posibil să ni se schimbe propria perspectivă și să găsim soluții eficiente pentru toată lumea.

    2.
    Dificultatea de a fi prezenți

      Nevoia de a fi văzuți și ascultați este una de bază pentru fiecare dintre noi. Avem nevoie să primim, dar pentru asta este necesar să și oferim. De aceea e important să fim prezenți atunci când comunicăm și să nu fugim cu gândul în altă parte. Dacă totuși se întâmplă acest lucru, vă recomand să fiți onești și să cereți persoanei cu care comunicați să reia informația.

      3.
      Limbajul nonverbal

        Un ton al vocii ridicat sau dimpotrivă foarte jos, rigiditatea, agresivitatea sau lipsa de implicare în discuție influențează în mod negativ calitatea comunicarii.

        Tocmai de aceea poate fi foarte util să alegem să discutăm, mai ales despre subiecte importante, într-un moment în care atât noi, cât și interlocutorul nostru, avem disponibilitate atât pentru a asculta, cât și pentru a ne face auziți, fără a crea o stare neplăcută prin limbajul nostru nonverbal.

        4.
        Folosirea formulelor de politețe

          „Te rog!”, „mulțumesc!”, „cu plăcere!”, „iartă-mă!”, „scuze!” sunt formule cheie într-o comunicare sănătoasă și eficientă, cu mențiunea că atunci când le folosim este important să le și simțim.

          Îmbunătățind propriul stil de comunicare vei evita părerile de rău pentru ce ai spus sau nu ai spus, precum și pentru cum ai comunicat.

          (sursa:cariera.ejobs.ro)