În 50 de ani, Alpii au pierdut aproape o lună în care nu mai sunt înzăpeziți

Un studiu complex efectuat de 30 de cercetători a arătat că aproximativ o lună din perioada în care zonele situate la altitudini joase şi medii în Munţii Alpi erau acoperite cu zăpadă s-a pierdut în ultima jumătate de secol.

Foto: Oana Racheleanu

Ninge mai puțin în Alpi – este concluzia cercetătorilor care au coroborat şi standardizat date observaţionale foarte disparate, provenite de la 2.000 de staţii meteo din şase ţări (Italia, Franţa, Germania, Austria, Slovenia, Elveţia), în scopul constituirii unei baze de date cu caracter omogen.

Între 1971 – 2019, perioada în care este zăpadă pe sol în fiecare iarnă în masiv a fost redusă cu aproape o lună – în medie, între 22 și 34 de zile – în Alpi, în zone situate sub 2.000 de metri altitudine.

Stratul de zăpadă s-a redus în Alpi. Numărul de zile dintre primele ninsori din noiembrie-decembrie şi topirea din primăvară continuă să scadă, cu aproximativ cinci zile pe deceniu, la altitudini sub 2.000 de metri.

Iar atunci când zăpada este prezentă, aceasta este mai puţină. Pe întreg parcursul sezonului, adâncimea medie a stratului de zăpadă de la atitudini cuprinse între 1.000 şi 2.000 de metri în nordul Alpilor s-a redus cu 2,8 centimetri pe an.

Această scădere este mai accentuată în sudul arcului alpin – cercetătorii estimează că în acele zone reducerea este de 4,1 centimetri pe deceniu.

Eroziunea lentă poate fi explicată printr-un efect de foarfecă: pe de o parte, aceeaşi cantitate de precipitaţii în timpul iernii aduce mai multe ploi decât zăpadă în comparaţie cu perioadele anterioare, ceea ce afectează formarea stratului de zăpadă, iar pe de altă parte, acesta din urmă se topeşte mai rapid.