Valorificarea energetică a deșeurilor, nocivă și nesustenabilă

Valorificarea energetică a deșeurilor, nocivă și nesustenabilă

Energia obținuă din deșeuri, respectiv valorificarea energetică a deșeurilor, au fost eliminate din raportul “Taxonomia UE” privind activitățile sustenabile – alături de cărbune și de energia nucleară, informează Zero Waste România.

Imagine de Rudy and Peter Skitterians de la Pixabay

Este prima dată când experții se
pronunță decisiv asupra efectelor nocive ale arderii deșeurilor în
instalații pentru producerea de energie precum riscul de blocaj în bucla
consumeristă alături de numeroase efecte negative asupra mediului și
deteriorarea sănătății cetățenilor. Această decizie reprezintă un
precedent important pentru viitorul plan de acțiune pentru climă al
Uniunii Europene dar și pentru investițiile sustenabile”, se arată
într-o poziție comună a Zero Waste Europe, Zero Waste România și
Coaliția pentru Justiție Energetică din România.

Potrivit Zero Waste România, Grupul Experților Tehnici (TEG), responsabil cu elaborarea Taxonomiei UE în vederea introducerii sistemelor de clasificare pentru activitățile economice sustenabile din punct de vedere al mediului a analizat îndeosebi modul de combatere a schimbărilor climatice conform Acordului de la Paris și Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă, care ghidează legislația europeană cu privire la climă.

Concluziile TEG au evidențiat faptul că o mare parte din deșeurile valorificate energetic în prezent în Europa ar putea fi reciclate, iar acele State Membre UE care se bazează pe incinerarea deșeurilor municipale, crescându-și continuu capacitățile de ardere, riscă supracapacitarea, ceea ce poate duce la blocaje economice periculoase. Bucurestiul este în mod natural supus unui aflux frecvent de praf saharian și praf de loess din Câmpia Română. Într-un context meteorologic nefavorabil dar repetabil oricând, mai ales în noile condiții climatice, s-au exacerbat neajunsurile unei metropole sufocate de trafic, poluare industrială și, nu în ultimul rând, de inconștiență. Efectul acestora este unul cumulativ cu cel al factorilor naturali”, spune dr. biol.

Oriana Irimia, coordonatorul programului de Schimbări Climatice, Zero Waste România. În practică nu cunoaștem compoziția în poluanți a aerului din Capitală: nu se măsoară decât câțiva parametri, prea puțini față de gama mare de substanțe cancerigene și toxice existente real în atmosferă (dioxine/furani, PCB, PFOS, compuși organici volatili, fenoli, H2S etc.), provenind inclusiv din surse necunoscute pentru autorități care nu pot detecta sursele de poluare și cuantifica exact toxicitatea aerului, de multe ori autodeclararea agentului economic fiind singura sursă de informare pentru autoritățile de mediu”, a mai spus expertul Zero Waste România.

Recentul raport emis de Comisia Europenă prin care energia din deșeuri este inclusă în aceeași categorie cu energia nucleară și cea din cărbune, fiind exclusă din categoria activităților sustenabile, susține și completează Comunicarea CE 34 din 2017 cu privire la „Rolul energiei din deșeuri în economia circulară” prin care se recomandă României investiții în infrastructura de colectare separată a deșeurilor și creșterea gradului de reciclare, în detrimentul instalațiilor de valorificare energetică. În acest context, construcția încă a unei surse de poluare în mijlocul Capitalei care nu ar face decât să încurajeze importul de deșeuri, ar însemna o decizie politică regretabilă, cu impact negativ asupra mediului, economiei și sănătății umane pe termen lung.