Legislaţia europeană în domeniu este tot mai ambiţioasă, impunând trecerea clădirilor la cerinţe de eficienţă prin care îşi produc singure necesarul de energie din surse regenerabile, având zero emisii de carbon începând cu anul 2030. Clădirile viitorului ar putea deveni „micro-hub-uri” energetice, care consumă, produc, stochează și furnizează energie, oferind flexibilitate sistemului energetic, au arătat participanţii la Forumul România Eficientă.
De asemenea, eficienţa energetică în clădiri va fi tot mai strâns legată de îmbunătăţirea calităţii vieţii, a confortului şi a sănătăţii utilizatorilor.
„Niciodată până acum nu a fost mai pronunţată necesitatea de a promova eficienţa energetică. Pentru România Eficientă, convingerea fundamentală este că şcolile publice reprezintă cel mai bun loc de plecare, deoarece renovarea majoră a şcolilor duce la economisirea unei cantităţi masive de energie, precum şi la crearea unui mediu mai confortabil şi mai sănătos pentru elevi şi profesori. De asemenea, renovarea şcolilor la cerinţe nZEB (nearly zero energy building) reduce emisiile de carbon, creând în acelaşi timp spaţii mult mai bine adaptate la contextul actual. Şi, la fel de important, renovarea şcolilor are o relevanţă educaţională extraordinară pentru tânăra generaţie, de care depinde însuşi succesul tranziţiei noastre energetice„, a declarat Christina Verchere, CEO al OMV Petrom, la conferinţa România Eficientă Forum, care a avut tema „The Role of Buildings to REPowerEU”.
La rândul său, Radu Dudău, Director Energy Policy Group şi coordonator al programului România Eficientă, a spus că abia am început să ne familiarizăm cu standardul nZEB şi nu este clar cum vom putea introduce cerinţe de clădiri cu un consum energetic zero (ZEB) obligatorii din 2030.
„Totuşi, sunt mai optimist că vom putea trece mai uşor de la nZEB la ZEB. Văd deja un ecosistem destul de vibrant de companii din industria eficienţei energetice şi a materialelor durabile pentru renovări care aduc pe piaţă tehnologii, sisteme, echipamente, materiale la o scară fără precedent„, a arătat Dudău.
Paula Rey Garcia, Deputy Head of Unit, Direcţia Generală Energie, Comisia Europeană a subliniat că fără o schimbare fundamentală în utilizarea stocului de clădiri nu ne vom putea atinge obiectivele privind clima şi energia.
Prezent la acelaşi eveniment, Julian Popov, Chairman, Institutul European pentru Performanţa Clădirilor (BPIE), a menţionat că, odată cu dezvoltarea tehnologiilor, clădirile devin micro-hub-uri de energie.
„Clădirile nu sunt doar consumatori sau doar producători, ci sunt mult dincolo de ceea ce numim prosumatori. Clădirile s-ar putea dezvolta şi ca instrumente de stocare, de echilibrare a reţelei şi trebuie să începem să ne gândim la clădiri în acest fel, deoarece fiecare element energetic al unei clădiri ar putea fi conectat şi să înceapă să joace un rol în marele sistem energetic naţional. Este ceea ce începe să se întâmple deja, datorită tehnologiilor existente”, a susţinut el.
Naomi Chevillard, Head of Regulatory Affairs, SolarPower Europe, a precizat că panourile fotovoltaice de pe acoperiş vor ţine de viitorul clădirilor.
„Vedem din ce în ce mai mult că are sens să instalăm panouri solare pe acoperişuri, dar şi pe balcoane, pe faţade. Există totodată un potenţial mare să le instalăm pe structuri deasupra parcărilor marilor centre comerciale. Aceste zone reprezintă o suprafaţă mare pe care se pot instala panouri fotovoltaice, evitând concurenţa cu industria agricolă pentru terenuri„, a mai spus ea.
De asemenea, potrivit Adelinei Rochet, Senior Policy Advisor, E3G, clădirile au un rol în sistemul energetic, dar şi în calitatea vieţii oamenilor şi în sănătate. De asemenea, au un rol inclusiv în adaptarea la schimbările climatice.