Softwash, spălătoria ecologică

Softwash este o spălătorie de haine din București care folosește wet cleaning (spălare delicată), ultimul proces de curățare ecologică apărut pe piață. Prietenoasă cu mediul și cu pielea oamenilor, această spălare folosește apă în loc de solvenți chimici, așa cum se întâmplă în spălătoriile convenționale.

Pe 16 martie 2020, în prima zi de lockdown în București, Ana Maria Stoica curăța geamul spălătoriei de haine Softwash și plângea. Nu era nimeni pe străzi. Nici nu se mai punea problema de marea deschidere, cu petrecere și invitați, pe care o gândise în ultimele două luni.

Este primul ei business, după ce a lucrat aproape 10 ani la spălătoria părinților ei. A fost angajată pe fiecare post, de la recepție, spălat, călcat, până la zona de management – a avut în gestiune o locație mică, cu tot cu angajați.

„Asta mi-au dat părinții mei: m-au învățat meserie”, spune Ana de pe scaunul galben din propria spălătorie.

În toți acei ani, a văzut că cea mai mare provocare pe care o întâmpinau părinții ei era legată de angajați – durata și costurile cursurilor de formare, procesul de a-i transforma în profesioniști. Așa a încolțit în mintea Anei ideea de a face training-uri și a făcut o primă serie, gratuită, prin spălătoria părinților ei. S-a pregătit pentru un seminar de o zi, cu 40 de persoane, însă, din cauza cererii, l-a extins la trei zile, cu 200 de persoane pe zi.

Când a simțit că a ajuns într-un punct de plafonare, și-a anunțat părinții că demisionează și că își ia un an în care să decidă o direcție pentru viața ei profesională. A renunțat la chirie și s-a mutat pe canapeaua unei prietene, cu gândul tot la training-urile de care simțea că domeniul spălătoriilor avea nevoie. Și pentru că voia să pună în practică ce le explica teoretic cursanților, a scris un proiect pentru fonduri europene pentru amenajarea unei spălătorii wet cleaning și a primit banii. În tot anul acela, 2017, a avut doar trei proiecte. Atunci a decis ca spațiul destinat învățării să devină un business.

Din martie până în octombrie, a deschis spălătoria la 7:30 dimineața și a închis-o seara târziu. Ea primea produsele de la clienți și tot ea le spăla și le călca. Pentru că posibilii clienți erau închiși în case, Ana Maria a implementat „Pickup Tuesday” – se ducea tot ea, în fiecare marți, să le ridice hainele care trebuiau spălate.

Wet cleaning – spălarea prietenoasă cu mediul și cu pielea

„Cel mai simplu pas spre sustenabilitate pe care îl poți face e să înveți să ai mai multă grijă de ce ai deja”

Iar această grijă, din prisma serviciilor oferite de o spălătorie de haine, poate fi wet cleaning (spălare delicată), ultimul proces de curățare ecologică apărut pe piață. Cele mai multe spălătorii convenționale folosesc tehnica dry cleaning, care presupune utilizarea solvenților chimici în loc de apă pentru curățarea hainelor.

„Cel mai cunoscut solvent este percloretilena (perclor) – extras din petrol. Hainele se spală în acest ulei foarte gras și se usucă printr-o extracție foarte puternică. E foarte dăunător, este o variantă foarte toxică. Chiar dacă hainele sunt uscate foarte bine, solventul tot mai rămâne. Și noi  nu suntem conștienți că absorbim foarte mult din haine”, a explicat Ana.

Pentru Softwash, Ana a ales wet cleaning, tehnologia care face posibilă spălarea hainelor care ar intra la apă, însă fără solvenți. A intrat în contact cu programele de wet cleaning când lucra pentru părinții ei, iar când și-a deschis propria spălătorie a ales acest tip de curățare fără să stea pe gânduri.

Primul pas, în spălătoria ei, este tratarea petelor cu detergenți ecologici biodegradabili. Apoi, procesul este similar cu spălarea manuală, cu mai puține rotații decât o spălare obișnuită la mașină, cu detergenți mai delicați, cu o perioadă în care hainele stau la înmuiat. La final, hainele sunt uscate și călcate pe două manechine – unul pentru partea de jos și unul pentru cea de sus – doar cu ajutorul aerului cald. Astfel, impactul pe țesătură este redus pentru că haina nu este supusă unui călcat mecanic, cu fierul, decât dacă e absolut necesar – de exemplu, un pantalon care are dungă.

Cred mult că nu există lucru care să nu se curețe, să nu se igienizeze. Ce-mi dă această siguranță este că știu foarte bine procesul. Dacă ai un proces foarte bine pus la punct, orice produs pe care îl treci pe acolo are același rezultat”, a explicat Ana.

Alternative sustenabile

Acum, Ana lucrează la Softwash alături de alte patru colege și se străduiește să facă mai cunoscut procesul de wet cleaning. Le povestește clienților despre proces, iar în filmările pe care le face pentru social media introduce cadre cu denumirea acestui program, astfel încât publicul să devină familiarizat cu termenul.

Desfășoară în continuare campania „Pick-up Tuedsay” și își ia timp să răspundă fiecărui mesaj de pe Facebook, de pe pagina spălătoriei sau din alte postări care fac referire la Softwash, legat de wet cleaning și de cum putem avea mai multă grijă de hainele noastre și de mediu.

Colectează de la clienți umerașele – cele de la Softwash sunt apoi refolosite, cele de la alte spălătorii sunt predate unui colector pentru reciclare -, invită orice client curios să vadă fiecare pas al spălării și uscării și visează să pună la dispoziție saci textili refolosibili în care clienții să predea și să ridice hainele.