Sărbătoarea Intrării Domnului în Ierusalim are loc în duminica dinaintea Învierii Domnului (a Sfintelor Paşti), și este cunoscută şi sub numele de Duminica Floriilor sau Duminica Stâlpărilor. Duminica Floriilor este primul praznic cu dată schimbătoare din anul bisericesc.
Ramurile de salcie sunt sfințite de Florii
În această zi, creștinii ortodocși sărbătoresc intrarea triumfală a lui Iisus în Ierusalim, călare pe un asin, așa cum a prezis proorocul Zaharia. Mântuitorul este primit în cetate de oamenii fericiți, care l-au întâmpinat cu ramuri de finic și i-au cântat osanale. În biserici, la slujbe, preoții citesc din Evanghelia după Matei. În credința populară se spune că de Florii nu este bine să te speli pe păr, pentru că vei albi.
În ajun de Florii, fetele nemăritate fierb busuioc în apă, la miezul nopţii, iar cu aceasta se spală pe cap şi apoi o toarnă la rădăcina unui păr înflorit. În acest mod, se zice că în scurt timp îşi vor întâlni alesul inimii. Obiceiul spune că totul trebuie făcut înainte de ivirea zorilor, pentru că altfel vor albi de tinere.
În această zi, nu se muncește, iar masa trebuie să fie întinsă toată ziua. Se mănâncă pește, fiind dezlegare la pește.
În Duminica Floriilor nu se plantează nici flori, nici alte plante. Dacă faceți acest lucru, veți avea ghinion. Pomii se plantează în Săptămâna Mare.
Ramuri de salcie, sfințite de preoți
În Duminica Floriilor, oamenii duc ramuri de salcie la biserică. Acestea simbolizează ramurile de finic cu care l-au întâmpinat mulţimile în Ierusalim pe Iisus. După ce sunt sfințite de preoți, ramurile sunt așezate la icoane.
De asemenea, ramura de salcie sfinţită era utilizată şi în scopuri terapeutice. Oamenii înghiţeau mâțișori de pe ramură de sălcie, pentru a fi feriţi de diferite boli, iar femeile în vârstă se prindeau cu ea la mijloc pentru a scăpa de dureri.