Cu 1 litru de apă un Logan poate circula 10.000 de km! E posibil? ( Video)

Prima mașină omologată din România care circulă cu apă este din Baia Mare! Cu 1 litru de apă plus hidroxid de sodiu se poate circula 10.000 de kilometri” – un material cu acest titlu publicat de ziaruldebaiamare.ro anul trecut ne-a determinat să aprofundăm acest subiect.

Această instalație ‘minune’ folosește apă și hidroxid de sodiu (sodă caustică). După cum se arată în materialul publicației amintite mai sus “aparatul face hidoliza apei, realizează hidrogen care merge la galeria de admisie și oxigenul va ieși pe țeava de eșapament, scăzând poluarea“.

Cu 1 litru de apă un Logan poate circula 10.000 de km! E posibil? ( Video)

Explicația lor pentru funcționarea sistemului este următoarea: “hidrogenul prin ardere dezvoltă o putere calorică mai mare de șase ori față de oricare alt combustibil ca benzina, motorina sau GPL, în acest fel crescând și puterea motorului, scăzând consumul de carburant pentru că în ardere se folosește hidrogen“, titrează articolul.

Avem chiar și acest video publicat pe Youtube cu instalația în funcțiune pe un model Dacia Logan:

Am căutat și noi această instalație minune prin care ni se promite că putem circula 10.000 de km doar folosind un litru de apă și ceva hidroxid de sodiu (sodă caustică sau leșie ). Dispozitivul este vândut de o firmă italiană și pe site-ul de prezentare se susține că această instalație poate fi montată pe orice autoturism. Prețurile fără montaj încep de la 960 de euro și vânzătorii promit recuperarea banilor prin economia serioasă de combustibil.

Cu 1 litru de apă un Logan poate circula 10.000 de km! E posibil? ( Video)

Dar așa cum e de așteptat – dacă ceva sună prea bine nu înseamnă că așa și este în realitate. Dacă această soluție de alimentare ar fi fost cu adevărat fiabilă ar fi fost adoptată cu siguranță de industria auto în actualul context al unor norme de poluare tot mai drastice. Din păcate, nu este cazul.

Înainte să cumperi și să montezi așa ceva trebui să te interesezi la Registul Auto Român dacă există omologare pentru astfel de dispozitive și dacă legislația de la noi chiar permite să folosești așa ceva.

Vă reamintim că hidroxidul de sodiu (NaOH), cunoscut mai bine sub termenii ‘leșie’ sau ‘sodă caustică’, reacționează cu dioxidul de carbon din aer, în urma căreia rezultă carbonatul de sodiu (Na2CO3), cunoscut sub titulatura de ‘sodă’. Hidroxidul de sodiu este folosit în mai multe industrii, inclusiv pentru curățarea uleiului, a grăsimilor și a petrolului.

Singura utilizare a hidroxidului de sodiu în transporturi a fost testată începând cu anul 1883. Mai precis, au fost puse în funcțiune locomotive cu sodă, iar acestea se bazau pe reacția puternic exotermă dintre sodiu și apă.

Respectivele locomotive erau o alternativă la momentul respectiv la tehnologia locomotivelor cu motoare cu abur și funcționau prin ridicarea aburului într-un boiler, injectarea acestuia în cilindri și apoi condensarea sa într-un rezervor de sodă caustică. Prin dizolvarea apei în sodă caustică apărea o reacție exotermă, ceea ce furniza și mai mult abur în boiler, cel puțin până când soda devenea prea diluată pentru a mai genera căldură la o temperatură utilă unei locomotive cu abur.

O asemenea locomotivă putea să funcționeze mai multe ore, după care avea nevoie de transferarea sodei caustice din boilder sau injecția de abur supraîncălzit în boiler pentru a readuce soluția în stare solidă. Aveau avantajul de a fi silențioase și de a nu fi dependente de cărbune, precum și faptul că nu generau fum sau funingine.

Din păcate pentru ele și cei din jur, prezentau un pericol semnificativ deoarece soda caustică provoacă arsuri, iar o explozie a unui boiler putea să aibă consecințe deosebit de grave. Boilerele care intrau în contact cu soda caustică trebuiau înlocuite frecvent din cauza coroziunii, deoarece sodiul este coroziv, iar fierul este predispus la coroziune în contact c u apa și cu sodiul. Performanțele și eficiența acestor locomotive erau limitate tocmai de rezervorul de sodă caustică, acesta din urmă având o capacitate de cinci tone de sodă caustică.

Practic, această soluție-minune ridică pericole serioase atât pentru utilizatori, cât și pentru cei din jur. Chiar și manipularea acestei substanțe este riscantă, dar introducerea sa într-un sistem aflat în compartimentul motor este deosebit de periculoasă. O scurgere poate genera coroziune în compartimentul motor, iar reacția exotermă a hidroxidului de sodiu în contact cu apa poate provoca un incendiu. Să nu uităm și de reacția cu dioxidul de carbon, de asemenea periculoasă, iar tocmai de aceea se păstrează soda caustică în recipiente închise ermetic, tocmai pentru a preveni contactul cu apa, aerul și umezeala.