In România crește producția de hidroenergie, desi UE folosește mai multă energie solară

In România, cererea de energie electrică își revine la nivelurile de dinainte de pandemie, dar energia bazată pe cărbune s-a diminuat pe fondul creșterii ponderii de hidroenergie, potrivit unui raport al organizației Ember.

În prima jumătate a anului, și emisiile de carbon generate de producerea de electricitate au scăzut în țara noastră cu 16% comparativ cu perioada de dinainte de pandemie, adică prima jumătate a lui 2019.

Cererea de energie electrică a României și-a revenit, în prima parte a anului, comparativ cu perioada prepandemică (H1-2019) și chiar a fost cu 1% mai mare. În plus, producția de energie electrică din combustibili fosili a fost cu 8% mai mică decât în prima jumătate a lui 2019, necesarul fiind acoperit cu hidroenergie.

Chiar dacă UE se îndreaptă spre tipuri de energii mai nepoluante, în România ponderile energiei eoliene și a celei solare sunt neschimbate începând cu 2015, la aproximativ 13%, în lipsa vreunei noi capacități de producție și a unui cadru legislativ adecvat, după cum subliniază specialiștii de la Ember.

Mai multă energie solară în UE  

Cererea de energie electrică a revenit la nivelurile pre-pandemice, însă combustibilii fosili se află în scădere pe fondul creșterii energiilor regenerabile care arată o creștere constantă, potrivit raportului.

Ca rezultat, emisiile de dioxid de carbon din sectorul energetic din prima jumătate a anului au fost cu 12% mai mici comparativ cu prima jumătate a lui 2019.

Furnizarea de energie solară în Uniunea Europeană în iunie şi iulie a urcat la un nivel record în 2021, reprezentând 10% din totalul electricităţii produse în blocul comunitar.

În UE, furnizarea de energie solară a urcat în medie la 14 TWh pe an în 2019 şi în 2020, urmând să se situeze la acelaşi nivel în 2021, dar pentru îndeplinirea ţintelor climatice ar trebuie să se dubleze, la 30 TWh pe an, se arată în raport.

Energia regenerabilă: producția în UE a crescut în prima jumătate a anului cu 11% (+ 53TWh) comparativ cu H1 – 2019. Acest lucru s-a datorat creșterii cu 9% a energiei eoliene și solare (+ 22TWh), unei creșteri puternice de hidroenergie (+ 29TWh) și unei creșteri minore a bioenergiei (+ 1TWh). Producția solară a crescut cu 9% între H1- 2020 și H1-2021 și s-a extins cu peste un sfert (+ 27%) de la H1-2019.

Energia nucleară: în prima jumătate a anului 2021, producția centralelor nucleare din UE a fost cu 8% sub nivelurile pre-pandemice (H1-2019) pe fondul unor restricții apărute în Franța și a închiderii unor reactoare în Suedia, Germania și Franța.

Energia provenită din combustibili fosili: în prima jumătate a anului 2021, generarea de electricitate din combustibili a fost cu 10% mai mică (-48TWh) decât nivelurile pre-pandemice (H1-2019). Energia bazată pe gaze a scăzut, de asemenea, în comparație cu nivelurile pre-pandemice, dar mai puțin, fiind cu 4% mai redusă decât în prima jumătate a anului 2019.

Emisiile de dioxid de carbon provenite din sectorul energetic au crescut în prima jumătate a anului 2021 cu 11% față de aceeași perioadă a anului trecut, când pandemia de COVID-19 a dus la închiderea birourilor și a fabricilor.

Raportul mai arată că cererea de energie electrică și-a revenit în prima parte a anului la nivelurile pre-pandemice, dar generările provenite din cărbune au rămas cu 16% mai mici (-36TWh) comparativ cu H1-2019. Cărbunele a eșuat să recupereze, în primul rând pentru că producția de energie electrică regenerabilă a crescut cu 11% (+ 53TWh) dacă comparăm prima parte a lui 2021 cu prima parte a lui 2019.

În patru țări, generările din cărbune au fost semnificativ mai mici: Bulgaria (-17%), Republica Cehă (-19%), Germania (-14%), Ungaria (-28%) și România (-23%) comparativ cu H1-2019.