Mașinile electrice stimulează cererea de metale rare, cu impact asupra mediului

Vehiculele electrice câștigă rapid tracțiune pe piețele auto din întreaga lume, şi multe țări estimează că vor avea mai multe mașini cu combustibil mai curat faţă de cele pe benzină şi diesel în viitorul foarte apropiat.

Companiile auto noi, precum Tesla în SUA și NIO în China, împreună cu companiile auto tradiționale, precum GM și Ford în SUA și Toyota și Daimler în Japonia și Germania, adoptă un viitor electric – un viitor care depinde în primul rând de o avansare rapidă în tehnologia bateriilor.

Guverne din toată lumea susţin automobilele electrice, pentru îndeplinirea ţintelor de reducere a emisiilor de carbon, prin subvenţii, locuri de parcare gratuite şi scutiri de taxe.

Dezvoltarea pieţei creează, în schimb, o oportunitate pentru investiţii în resurse naturale. Datele privind materiile prime utilizate pentru crearea acestor baterii arată o creștere monumentală anticipată a cererii de metale de bază și prețioase în următorul deceniu.

Potrivit Bloomberg, se așteaptă ca metale precum nichelul, aluminiul și fierul să înregistreze creşteri de 13-14 ori mai mari între 2019 și 2030. Această creștere a cererii poate fi legată direct de perspectivele vehiculelor electrice în următorii zece ani. Alte metale importante pentru crearea bateriilor de mașini electrice, cum ar fi litiu și grafit, se așteaptă, de asemenea, să crească substanțial în cerere de aproximativ 9-10 ori până în 2030.

Această cerere de metale determină o grabă din partea companiilor miniere și de investiții de top din întreaga lume pentru a investi în achiziționarea de materiale cheie utilizate în principal în construirea bateriilor pentru mașini electrice.

Mulți pariază pe declinul continuu al combustibililor fosili precum cărbunele și petrolul și trec la investiții în metale găsite în baterii, tehnologia panourilor solare și alte surse de combustibil mai curate.

Perspectivele pieței pentru energia solară și bateriile pentru mașini electrice indică toate aparent o creștere enormă a cererii și o oportunitate de a câștiga chiar mai mulți bani decât în ​​era combustibililor fosili.

În timp ce dezastrele legate de schimbările climatice sunt un factor luat în considerare de companiile și firmele de investiții care se îndepărtează de combustibilii fosili, banii care urmează să fie câștigați rapid în aceste industrii de energie curată emergente sunt, probabil, o motivație și mai mare, notează Bloomberg.

Țările în curs de dezvoltare plătesc costurile de mediu ale bateriilor pentru mașinile electrice

De altfel, într-un raport din vara anului trecut al Conferinţei Naţiunilor Unite pentru Comerţ şi Dezvoltare (UNCTAD), se arată că ţările în curs de dezvoltare plătesc costurile de mediu ale bateriilor pentru mașinile electrice.

Mai mult de jumătate din resursele mondiale de litiu se află sub sărurile din regiunile andine din Argentina, Bolivia și Chile, unde fermierii indigeni de quinoa și crescătorii de lama trebuie acum să concureze cu minerii pentru apă într-una dintre cele mai uscate regiuni din lume.

Exploatarea de litiu necesită cantități uriașe de apă subterană pentru a pompa saramură în puțurile forate, iar unele estimări arată că sunt necesare aproape 2 milioane de litri de apă pentru a produce o tonă de litiu.

În Salar de Atacama din Chile, litiul și alte activități miniere au consumat 65% din apă, provocând epuizarea apei subterane, contaminarea solului și alte forme de degradare a mediului, forțând comunitățile locale să abandoneze așezările ancestrale.

„Pe măsură ce cererea de litiu crește și producția este exploatată din minele de roci și saramurile mai adânci, provocările pentru reducerea riscului de mediu se vor înmulţi”, spune raportul.

De asemenea, aproape 50% din rezervele mondiale de cobalt se află în Republica Democrată Congo, şi reprezintă peste două treimi din producția globală al acestui mineral.

Aproximativ 20% din cobaltul din Congo provine din mine artizanale, unde aproximativ 40.000 de copii lucrează în condiții extrem de periculoase, potrivit UNICEF.

Praful de la excavare poate conține metale toxice, inclusiv uraniu, şi sunt legate de probleme de sănătate, cum ar fi boli ale respirației și malformații congenitale.

Riscurile de mediu sunt la fel de îngrijorătoare. Siturile miniere de cobalt pot conține minerale de sulf care pot genera acid sulfuric atunci când sunt expuse la aer și apă. Acest proces, cunoscut sub numele de drenaj acid al minelor, poate distruge râurile, cursurile de apă și viața acvatică.

Impacturile miniere ale grafitului asupra mediului sunt similare. Utilizarea explozivilor poate arunca praful și particulele fine în atmosferă, provocând probleme de sănătate în comunitățile din apropiere și contaminând solurile din jurul sitului.

Aproximativ 80% din rezervele naturale de grafit se află în Brazilia, China și Turcia.

Investiții mai mari în tehnologii ecologice
Raportul afirmă că impactul negativ asupra mediului ar putea fi redus investind mai mult în tehnici și tehnologii miniere durabile care pot recicla mai eficient materiile prime găsite în bateriile litiu-ion uzate.

UNCTAD recomandă, de asemenea, ca industria să găsească modalități de a reduce nevoia de minerit în primul rând. De exemplu, oamenii de știință testează posibilitatea înlocuirii grafitului în baterii cu siliciu, disponibil pe scară largă.

Reducerea utilizării mineralelor găsite în doar câteva țări ar putea duce la scăderea prețurilor la baterii, se arată în raport, ceea ce ar putea duce la și mai multe mașini electrice pe drum.