Reprezentanții societății civile le-au transmis primarilor Gabriela Firea și Mihai Chirica propuneri de măsuri menite să încurajeze mersul pe jos, cu bicicleta sau cu trotineta. Comentariile au fost postate în cadrul conferinței Green Report „Transportul urban în crizele de sănătate publică”, care a avut exact rolul de a crea un dialog între reprezentanții mediului de afaceri, ai autorităților locale și ai ONG-urilor.
„Doamnă Primar General, puteți implementa următoarele cinci măsuri, precum au făcut-o alte orașe europene, în contextul siguranței împotriva covid-19 și pentru sănătatea cetățenilor bucureșteni?”, au scris cei de la Asociația HaiCuBicla în rubrica de comentarii.
Măsurile propuse sunt acestea:
- Creșterea spațiului pentru pietoni, bicicliști și trotinetiști, prin reîmpărțirea spațiului carosabil și al trotuarelor (lățirea trotuarelor și crearea de trotuare acolo unde nu sunt), în vederea încurajării mersului pe jos, cu bicicleta sau trotineta.
- Încurajarea mersului pe jos, cu bicicleta sau trotineta prin calmarea traficului auto, astfel încât să scadă riscul de accidente din cauza vitezei cu care circulă autovehiculele prin orașe.
- Creșterea siguranței din transportul în comun prin adaptarea acestuia la noile nevoi și prin respectarea unui program cu ore de sosire în stații (punctualitatea transportului în comun) pe o perioadă nedeterminată, până la dobândirea imunității și / sau găsirea unui tratament eficient pentru Covid-19.
- Montarea de pereți despărțitori în autoturismele folosite ca taxi.
- Montarea de semnalistică cu privire la respectarea distanțării dintre persoane în gări, stațiile mijloacelor de transport în comun, metrou, peroane, dar și în interiorul mijloacelor de transport în comun și pe scaunele acestora / banchetele / vagoanele.
Tot în secțiunea de comentarii de pe marginea conferinței, Narcis Costache, proprietar al Școlii de Ciclism Urban NDC și membru al Federației Române de Ciclism, a propus următoarele măsuri, pentru încurajarea și protejarea deplasării cu bicicleta și cu trotineta electrică:
- Retrasarea (îngustarea la minimul legal) benzilor auto de pe străzile/bulevardele cu minim trei benzi pe sens și alocarea de spațiu pentru bandă (nu pistă separată fizic de traficul auto!) cu un sens de 1.5 m lățime dedicată pentru biciclete/trotinete;
- Pe străzile cu 1-2 benzi pe sens (acolo unde, datorită spațiului limitat, nu poate fi introdusă bandă pentru biciclete) marcarea pe prima bandă (pe carosabil) din loc în loc cu semnul/pictograma “bicicletă” pentru a atenționa conducătorii auto că pe acolo circulă bicicliști și să aibă atenția sporită precum și viteză redusă;
- Reducerea vitezei maxime admise pe bulevarde (acum e 60 km/h) la 40 km/h pentru a tempera traficul și a încuraja bicicliștii să meargă pe acolo; în plus, astfel se permite și accesul trotinetelor electrice pe bulevarde;
- Toate străzile cu 1-2 benzi pe sens (altele decât bulevardele cu minim 3 benzi pe sens și străzile rezidențiale cu sens unic) să aibă viteză maximă admisă de 30 km/h pentru încurajarea bicicliștilor să circule pe ele;
- Pe străzile rezidențiale cu sens unic să fie impusă viteză maximă admisă de 20 km/h pentru încurajarea și protecția bicicliștilor;
- Solicitarea către Poliția Rutieră de a amplasa radare pe cât mai multe străzi și bulevarde din interiorul localităților pentru a descuraja depășirea vitezei maxime admise pe acele sectoare de drum;
- Reactivarea platformei informatice/aplicații de raportare a cetățenilor către primărie precum și functionalizarea acesteia; să existe în aplicație și rubrica de raportare a zonelor în care viteză maximă admisă este încălcată frecvent de către conducătorii auto precum și opririle/parcările ilegale pe benzile pentru bicicliști;
- Promovarea, pe panouri stradale, a regulii rutiere de depășire a bicicliștilor de către autovehicule la o distanță de minim 1,5 metri.
În cadrul conferinței a fost prezentat un studiu, realizat de către compania Ipsos România și comandat de Asociația Green Revolution și Raiffeisen Bank, care arată că absența unei infrastructuri adecvate a localităților reprezintă principala barieră în utilizarea mai frecventă, după ieșirea din izolare, a bicicletelor și trotinetelor. 4 din 10 persoane au menționat infrastructura ca principala barieră, semnificativ mai afectați declarându-se utilizatorii de bicicletă din București (54%).